Inca de la declansarea pandemiei actuale de COVID-19, oamenii de stiinta din intreaga lume au inceput sa lucreze la dezvoltarea unuia sau mai multor vaccinuri impotriva noului coronavirus, care sa ofere protectie populatiei impotriva bolii cauzate de acest nou virus. Vaccinurile pentru prevenirea infectiei cu noul coronavirus sunt probabil cea mai buna speranta pentru a pune capat pandemiei si crizei sanitare globale, care au generat efecte devastatoare asupra sanatatii populatiei, dar si asupra vietii sociale si economiei. 

Vaccinurile anti COVID-19 pot preveni infectia COVID-19 prin declansarea raspunsului imun al organismului odata ce acesta intalneste virusul, astfel incat sa il recunoasca si sa lupte impotriva lui. Majoritatea cercetarilor privind vaccinurile anti COVID-19 implica generarea de raspunsuri imune la toate sau la o parte din celulele unei proteine (proteina spike sau proteina S) care este unica pentru virusul care cauzeaza COVID-19. Astfel, daca o persoana vaccinata este ulterior expusa infectiei cu noul coronavirus, sistemul imunitar recunoaste virusul si, deoarece este deja pregatit sa atace virusul, ofera protectie impotriva infectiei COVID-19.

Cele mai frecvente intrebari legate de vaccinarea anti COVID-19

Dezvoltarea vaccinurilor

1.    Cum functioneaza vaccinul ARNm?

Virusul SARS-CoV-2 prezinta la suprafata proteine pe care le foloseste pentru a intra in celulele umane. Aceste asa-numite proteine spike sunt o tinta tentanta pentru potentialele vaccinuri si tratamente. 

Vaccinurile bazate pe tehnica ARN mesager se folosesc de instructiunile genetice ale virusului pentru construirea proteinei spike. ARN mesager este un material genetic pe care celulele noastre il citesc pentru a produce proteine. Molecula – numita pe scurt ARNm – este fragila si ar fi distrusa de enzimele noastre naturale daca ar fi injectata direct in organism. Pentru a putea patrunde in celule, ARNm este infasurat in bule uleioase din nanoparticule lipidice. 

Cand unei persoane i se administreaza vaccinul, unele dintre celulele sale vor citi instructiunile ARNm si vor produce temporar proteine spike. Sistemul imunitar al persoanei va recunoaste apoi aceaste proteine ca fiind intrusi si va produce anticorpi, activand celulele T (globulele albe din sange) pentru a le ataca si distruge. Daca, ulterior, persoana intra in contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul sau imunitar il va recunoaste si va fi gata sa apere organismul impotriva acestuia.

2.    Ce ingrediente contin noile vaccinuri pe baza de ARNm?

Ambele vaccinuri bazate pe ARN mesager (Pfizer-BioNTech si Moderna) contin molecula ARNm COVID-19 (infasurata in bule uleioase din nanoparticule lipidice), lipide cum ar fi polietilen glycol (PEG) – un ingredient utilizat frecvent in multe medicamente si colesterol, saruri, zaharuri si solutii tampon, precum: clorura de potasiu, clorura de sodiu, fosfat disodic dihidrat, dihidrogenofosfatat de potasiu. 

Vaccinurile ARNm nu contin oua, gelatina, gluten, latex sau conservanti. De asemenea, nu au in compozitia lor antibiotice.

3.    Cum a aparut atat de repede primul vaccin?

Vaccinurile impotriva infectiei COVID-19 au fost dezvoltate ca urmare a urgentei de sanatate publica reprezentate de pandemia COVID-19. Astfel, intr-un timp foarte scurt, au fost mobilizate numeroase resurse: capacitate de cercetare crescuta in contextul tehnologiilor deja existente, finantare publica si privata, evaluare prioritara la nivelul organismelor de autorizare (de ex. Agentia Europeana a Medicamentului). Prevalenta mare a virusului in comunitate si inrolarile masive in studiile clinice au asigurat o testare corespunzatoare si posibilitatea de a calcula eficacitatea primului vaccin anti COVID-19. In plus, multe companii producatoare si-au asumat riscul producerii unor cantitati mari de vaccin, chiar inainte ca vaccinul sa fie autorizat, tocmai pentru a putea asigura disponibilitatea acestuia in cazul unei evaluari favorabile. 

4.    Ce vaccinuri exista pe piata in acest moment?

La ora actuala, in Uniunea Europeana, exista 2 vaccinuri autorizate si recomandate pentru a preveni infectia COVID-19: vaccinul produs de Pfizer-BioNTech (Comirnaty) si vaccinul Moderna, produs de compania americana cu acelasi nume.

Siguranta si eficienta vaccinurilor COVID-19

5.    Cat de sigure sunt vaccinurile anti COVID-19?

Pentru a fi declarat sigur si eficient, un vaccin impotriva infectiei COVID-19 trebuie sa treaca printr-o serie de teste si trebuie sa indeplineasca standarde riguroase, asemenea oricarui alt vaccin sau medicament aprobat pe piata. Ambele vaccinuri Pfizer-BioNTech (Comirnaty) si Moderna au primit unda verde in Uniunea Europeana dupa ce reprezentantii Agentiei Europene pentru Medicamente (EMA) au ajuns la concluzia ca in prezent exista disponibile suficiente date privind calitatea, siguranta si eficacitatea vaccinurilor.

6.    Care e protectia oferita de vaccin si cat va dura imunitatea dobandita prin vaccinare?

Atat Pfizer, cat si Moderna raporteaza ca vaccinurile lor ofera o eficacitate de aproximativ 95% in prevenirea simptomelor usoare si severe ale infectiei COVID-19. Acest nivel de eficacitate pare sa se aplice la toate grupele de varsta si ambele sexe, dupa cum s-a raportat in studiul clinic desfasurat de Pfizer, care include 43.548 de paticipanti. Datele studiului arata ca vaccinarea a aratat protectie timpurie incepand cu 12 zile de la prima doza, la 7 zile dupa a doua doza observandu-se o eficacitate de 95%. 

7.    Ce reactii adverse pot aparea dupa vaccinare? Pot fi periculoase?

Efectele secundare care pot aparea in cazul ambelor vaccinuri ARNm sunt cauzate ca parte a raspunsului imun la vaccinuri. Conform rezultatelor studiului clinic, cele mai frecvente efecte secundare asociate cu vaccinul Pfizer au fost usoare sau moderate: durere si inflamatie la locul injectarii, oboseala, cefalee, dureri musculare si articulare, frisoane si febra. Acestea s-au ameliorat in cateva zile dupa vaccinare si apar, in general, mai des dupa a doua doza.

Rareori, ca si in cazul altor vaccinuri, anumite pesoane pot dezvolta reactii alergice. Centrele de vaccinare sunt pregatite pentru a asigura asistenta adecvata in aceste cazuri.

Reprezentantii CDC au anuntat la 15 ianuarie ca pana in prezent au fost raportate 21 de cazuri de anafilaxie din 1.893.360 doze de vaccin Pfizer-BioNTech. Aceste cazuri s-au inregistrat in perioada 14-23 decembrie 2020, iar un procent semnificativ dintre ele (90%, adica 19 cazuri) au fost raportate la femei. In 71% din cazuri, reactiile adverse de anafilaxie au aparut in decurs de 15 minute de la administrarea vaccinului. Se pare ca 17 (81%) din cei 21 de pacienti cu anafilaxie au avut un istoric documentat de alergii sau reactii alergice, inclusiv la medicamente sau produse medicale, alimente si intepaturi de insecte, iar sapte (33%) pacienti au avut in trecut un episod de anafilaxie, inclusiv unul dupa primirea unui vaccin antirabic si altul dupa primirea unui vaccin gripal A (H1N1).

8.    Vaccinul poate produce infectia?

Nu. Vaccinurile anti COVID-19 disponibile in acest moment nu utilizeaza virusul viu care cauzeaza COVID-19 si nici forme atenuate ale acestuia. Trebuie mentionat ca dupa vaccinare, organismul uman are nevoie de o perioada de cateva saptamani pentru a produce anticorpii necesari eliminarii virusului SARS-CoV-2. Prin urmare, o persoana vaccinata se poate infecta cu virusul care cauzeaza COVID-19 chiar inainte sau dupa vaccinare. Tocmai de aceea, se recomanda respectarea masurilor de preventie inainte si dupa vaccinare.

9.    Protectia obtinuta in urma vaccinarii e mai mare decat cea obtinuta in urma bolii?

Protectia obtinuta de o persoana in urma infectarii cu noul coronavirus (numita imunitate naturala) variaza in functie de severitatea bolii si de la o persoana la alta. Intrucat avem de-a face cu un virus nou, deocamdata nu se stie cat de mult poate dura imunitatea naturala. Dovezile actuale sugereaza ca reinfectarea cu noul coronavirus este mai putin frecventa in primele 90 de zile de la infectia initiala.

In ceea ce priveste protectia oferita prin vaccinare, nu vom sti cat dureaza imunitatea pana cand nu se vor incheia studiile clinice care urmaresc acest aspect. De exemplu, Pfizer, compania care comercializeaza Comirnaty, primul vaccin autorizat anti COVID-19 din UE, va continua sa urmareasca persoanele vaccinate in principalul sau studiu clinic timp de 2 ani. Acest lucru va permite companiei sa adune informatii despre durata protectiei generate de vaccin.

10.    Sunt protejat daca fac doar o doza de vaccin?

Nu. Vaccinurile cu ARNm necesita administrarea a doua doze pentru a oferi cea mai buna protectie. Pentru vaccinul Pfizer, dozele trebuie administrate la un interval de 21 de zile, in timp ce pentru vaccinul Moderna, dozele trebuie administrate la 28 de zile distanta intre ele. Cele doua vaccinuri ARNm, autorizate si in Uniunea Europeana, nu sunt interschimbabile. 

11.    Ma mai pot infecta cu COVID-19 daca am facut vaccinul?

Deocamdata nu este clar daca cineva care a fost vaccinat poate sa se imbolnaveasca in continuare de COVID-19 si cat va dura imunitatea obtinuta in urma vaccinarii. Ceea ce se stie in acest moment este ca ambele vaccinuri ARN mesager ofera o protectie de 95% impotriva COVID-19 si ca organismul are nevoie de cateva saptamani pentru a produce anticorpi impotriva bolii, timp in care este posibil ca o persoana sa contracteze boala. Din acest motiv, populatia nu trebuie sa renunte la masurile actuale de protectie, cum sunt distantarea sociala, purtarea mastii si masurile de igiena a mainilor si igiena respiratorie.

12.    O persoana vaccinata prezinta vreun risc pentru membrii de familie nevaccinati din aceeasi casa?

Vaccinurile ARNm nu sunt compuse din virusuri vii, deci o persoana vaccinata nu poate transmite niciun virus unei alte persoane. Pe de alta parte, nu se stie deocamdata daca o persoana vaccinata care intra in contact cu virusul poate experimenta in continuare ceea ce se numeste „infectie asimptomatica”. O infectie asimptomatica apare atunci cand o persoana este expusa la virus in comunitate si virusul se poate replica in corpul sau, dar nu are simptome, deoarece sistemul sau imunitar inabusa infectia ca urmare a vaccinarii. In acest scenariu, persoana ar putea raspandi virusul fara sa stie macar ca este infectata. Prin urmare, se recomanda tuturor persoanelor vaccinate sa continue sa practice masurile de preventie

13.    De ce avem nevoie de vaccin daca aplicam deja masurile de prevenire pentru COVID-19?

Vaccinarea este cea mai sigura si eficienta metoda de a elimina un virus din circulatie. Dovada o reprezinta vaccinurile dezvoltate impotriva variolei si poliomielitei. Masurile de protectie impotriva infectarii cu noul coronavirus, cum sunt masurile de igiena a mainilor si igiena respiratorie, purtarea mastii si mentinerea distantei de minimum 2 metri intre persoane, ne ajuta sa reducem riscul de expunere la virus si de a-l raspandi in comunitate. Pentru a oferi cea mai buna protectie, aceste masuri trebuie completate de vaccinare. 

Sa nu uitam ca, prin vaccinarea noastra, ii protejam si pe cei care nu pot fi momentan vaccinati (ex. persoanele cu contraindicatii, copiii sub 16 ani) sau pe cei care nu au un raspuns imun adecvat (persoane cu imunodeficiente).

14.    Ma mai protejeaza acest vaccin daca virusul sufera mutatii?

Virusurile sufera, de obicei, mutatii – adica modificari in materialul genetic al acestora. Mutatiile virale pot face ca vaccinurile sa fie mai putin eficiente, asa cum se intampla cu virusul gripal. Desi virusul SARS-CoV-2 sufera in permanenta mutatii, acesta nu pare sa se fi schimbat functional intr-un mod important, astfel incat sa afecteze eficienta vaccinurilor dezvoltate. De exemplu, modificarile recente au permis ca noul coronavirus sa se raspandeasca mai usor, dar aceste modificari nu par sa afecteze nivelul de protectie oferit de vaccinuri impotriva bolii.

15.    Ar fi mai bine sa astept sa vad cum reactioneaza alte persoane si apoi sa ma vaccinez?

Nu. Vaccinurile aprobate pana la ora actuala au primit avizul de functionare pe piata pe baza unor analize riguroase, care au vizat siguranta si eficienta acestora, precum si posibilele reactii adverse raportate. Parerea expertilor din cadrul Agentiei Europene a Medicamentului (EMA) si Autoritatii Americane a Medicamentului (FDA) este ca beneficiile oferite de aceste vaccinuri sunt superioare eventualelor riscuri.

Administrarea vaccinului

16.    Cum se administreaza vaccinul?

Vaccinurile impotriva COVID-19 se administreaza la adulti si adolescenti cu varsta de 16 ani si peste, sub forma de doua injectii, de obicei in muschiul bratului superior, la cel putin 21 de zile distanta in cazul vaccinului Pfizer (Comirnaty), respectiv 28 de zile distanta – cum este cazul vaccinului Moderna.

17.    Cand si unde ma pot vaccina?

In Romania, asemenea altor state europene, vaccinarea impotriva COVID-19 se realizeaza in 3 etape in baza unei programari prealabile. Prima etapa, demarata deja inca de la sfarsitul anului 2020, consta in imunizarea personalului din domeniul sanitar si a personalului din centrele rezidentiale si medico-sociale si se realizeaza prin intermediul unitatilor sanitare, centrelor de vaccinare sau a echipelor mobile de vaccinare.

A doua etapa de vaccinare anti COVID-19 vizeaza populatia cu grad de risc si angajatii care desfasoara activitati in domenii cheie, esentiale, cum ar fi: institutiile statului, domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, sectorul economic vital, institutii de invatamant si crese, serviciul postal si de curierat, institutii religioase, mass-media, salubritate. In aceasta etapa imunizarea se deruleaza prin reteaua de centre de vaccinare/echipe mobile de vaccinare/medicina de familie.

Cea de-a treia etapa consta in vaccinarea populatiei generale si se deruleaza prin reteaua de centre de vaccinare/echipe mobile de vaccinare/medicina de familie sau centre de vaccinare drive-through.

 18.     Vaccinul este gratuit pentru toti?

Da. Vaccinurile anti-COVID-19 sunt oferite gratuit populatiei care doreste sa se vaccineze, conform strategiei pentru vaccinarea impotriva COVID-19 din tara noastra.

19. Cum ma programez pentru vaccinare?

Pana la jumatatea lunii ianuarie, programarile in platforma programare.vaccinare-covid.gov.ro sunt disponibile doar pentru persoanele din prima etapa de vaccinare, care isi desfasoara activitatea in domeniile sanatatii si social si sunt realizate prin intermediul angajatorilor. Incepand cu data de 15 ianuarie 2020 incepe a doua etapa a vaccinarii, ceea ce inseamna ca persoanele cu varsta peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice si personalul care activeaza in domenii esentiale se pot programa fie online, pe site-ul programare.vaccinare-covid.gov.ro, fie prin medicul de familie sau prin apartinatori. De asemenea, programarile in vederea vaccinarii se pot face si prin call-center, la numarul de telefon 021.414.44.25.

Programarile in platforma nu sunt disponibile, deocamdata, pentru populatia generala, care urmeaza sa se vaccineze in a 3-a etap. Persoanele care doresc sa se vaccineze isi pot crea cont in platforma, insa optiunea de programare efectiva va fi activa ulterior, dupa parcurgerea primelor doua etape de vaccinare. 

20. Pot sa imi aleg centrul in care ma vaccinez? 

Conform strategiei pentru vaccinarea impotriva COVID-19 in tara noastra, odata cu realizarea programarii in platforma de vaccinare, se alege si centrul de vaccinare dorit. Persoanele pot opta, indiferent de adresa din cartea de identitate, pentru centrul de vaccinare cel mai apropiat de domiciliu sau de locul de munca.

21. La ce sa ma astept cand ma prezint pentru vaccinare?

Fiecare persoana care urmeaza sa fie imunizata impotriva COVID-19 trebuie sa aiba asupra sa cartea de identitate. In prima faza, i se va masura temperatura corporala, care nu trebuie sa fie mai mare de 37,3 grade Celsius si va fi rugata sa completeze chestionarul de triaj vaccinare adulti si formularul de consimtamant informat. Daca medicul evaluator nu identifica nicio contraindicatie pentru vaccinare, se administreaza serul.  Ulterior, personalul medical va introduce datele despre vaccin in registrul electronic national de vaccinare (RENV), care va genera automat o adeverinta ce poate fi transmisa persoanei vaccinate inclusiv electronic. 

22.    Daca am avut deja COVID-19, ma mai pot vaccina?

Administrarea vaccinului COVID-19 se recomanda inclusiv persoanelor care au avut COVID-19, dupa ce acestea s-au recuperat (au iesit din izolare). Studiile clinice au inclus si persoane care anterior au fost infectate cu SARS-CoV-2, iar vaccinul s-a dovedit a fi sigur. 

Intrucat, deocamdata, nu se stie cat dureaza protectia oferita de anticorpii produsi de organism dupa infectarea cu noul coronavirus si un numar mic de oameni au avut al doilea episod de boala mai sever, se considera ca vaccinul poate fi benefic in stimularea imunitatii existente a unei persoane impotriva COVID-19. Totusi, deoarece se considera ca riscul de reinfectie este foarte redus in primele 90 zile de la infectare, vaccinarea poate fi amanata pentru aceste persoane, daca se doreste.

23.    Daca am avut o forma severa de COVID-19 ce a necesitat tratament cu plasma convalescenta, ma mai pot vaccina?

In prezent, nu exista date privind siguranta si eficacitatea vaccinurilor mRNA COVID-19 la persoanele care au primit anticorpi monoclonali sau plasma convalescenta ca parte a tratamentului COVID-19. Pe baza timpului de injumatatire estimat al acestor terapii, precum si a dovezilor care sugereaza ca reinfectia este mai putin frecventa in cele 90 de zile de la infectia initiala, vaccinarea ar trebui amanata pentru cel putin 90 de zile, ca masura de precautie pana cand vor fi disponibile informatii suplimentare, pentru a evita interferentele tratamentului cu anticorpi cu raspunsuri imune induse de vaccin.

24.    Daca sunt infectat cu COVID-19, dar nu stiu pentru sunt asimptomatic (si nu am intrat in contact cu o persoana confirmata pozitiv), ma pot vaccina?

Da. Reprezentantii CDC nu recomanda testarea inainte de vaccinare, deoarece ar fi foarte dificil de coordonat si nu exista niciun motiv pentru a suspecta ca ar exista o problema. Aceasta recomandare se bazeaza si pe experienta anterioara cu alte vaccinuri, cum ar fi administrarea vaccinurilor impotriva rujeolei, varicelei si rabiei dupa ce o persoana a fost expusa acestor virusuri, adica atunci cand este deja infectata si nu au existat probleme. De asemenea, studiile clinice Pfizer au inclus persoane care au avut sau nu COVID-19 anterior, iar unii participanti au fost infectati in timpul studiului. Nici aceste situatii nu au prezentat probleme de ingrijorare.

25.    Cine nu poate face acest vaccin?

Vaccinurile anti COVID-19 nu sunt recomandate persoanelor alergice la substanta activa sau la una dintre componentele vaccinurilor. De asemenea, deocamdata, vaccinurile anti COVID-19 sunt contraindicate copiilor si adolescentilor cu varste mai mici de 16 ani – in cazul vacinului Pfizer, respectiv copiii cu varste sub 18 ani, cum este cazul vaccinului Moderna.

Vaccinurile impotriva COVID-19 sunt contraindicate personalelor cu boala severa sau o infectie cu febra mare (se poate administra vaccinul in caz de febra scazuta sau o infectie usoara). Conform legislatiei, persoanele  cu o temperatura corporala mare mare de 37.3 grade Celsius trebuie sa fie reprogramate.

26.    Copiii pot fi vaccinati?

Nu. Pana in acest moment, niciun vaccin COVID-19 nu a fost autorizat pentru a fi administrat copiilor cu varsta sub 16 ani. Potrivit reprezentantilor Spitalului Johns Hopkins din Statele Unite ale Americii, exista in desfasurare cel putin un studiu cu participanti cu varste cuprinse intre 12 si 18 ani care au primit permisiunea parintilor de a participa la cercetare. Cu toate acestea, oamenii de stiinta se asteapta ca abia spre finalului anului 2021 sau chiar 2022 sa existe suficiente dovezi privind siguranta si eficacitatea vaccinarii copiilor impotriva noului coronavirus, in special a copiilor sub 12 ani.

27.    Se pot vaccina femeile insarcinate sau cele care alapteaza?

Femeile insarcinate nu au fost incluse in studiile privind siguranta si eficienta vaccinurilor COVID-19, dar s-a constatat ca unele participante au fost fie insarcinate fara sa stie acest lucru, fie au ramas insarcinate in cursul studiului. In consecinta, exista foarte putine date cu privire la siguranta acestor vaccinuri la femeile gravide. Rezultatele au aratat ca nu s-au inregistrat reactii adverse in micul grup de femei insarcinate si ca vaccinul s-a dovedit eficient, insa sunt necesare mai multe date cu privire la aceasta categorie de populatie.

Expertii considera ca este putin probabil ca vaccinurile cu ARNm sa prezinte un risc pentru femeia gravida sau pentru fat, deoarece aceste vaccinuri nu contin virus viu. Recomandarea CDC este ca femeile insarcinate care fac parte dintr-un grup caruia i se recomanda vaccinarea (de exemplu, personalul medical), pot alege sa fie vaccinate.

De asemenea, femeile care alapteaza nu au fost incluse in studiile clinice, insa, conform CDC, vaccinurile ARNm nu sunt considerate a fi un risc pentru sugarul alaptat. Mai mult, expertii CDC sustin ca proaspetele mame nu trebuie sa amane alaptarea dupa ce au fost vaccinate.

28.    Se pot vaccina persoanele care sufera de alergii?

Raspunsul depinde de tipul de alergie manifestat de o persoana. Persoanele cu alergii severe sunt sfatuite sa discute cu medicul curant inainte de administrarea vaccinului COVID-19. Conform CDC, se pot vaccina persoanele cu alergii care NU AU legatura cu componentele unui vaccin mRNA COVID-19 si care NU AU legatura cu alte vaccinuri, terapii injectabile sau polisorbat, cum ar fi: alergii la alimente, animale de companie, venin sau mediul inconjurator, alergii la medicamentele orale (inclusiv echivalentele orale ale medicamentelor injectabile) sau persoane cu antecedente familiale de alergii.

Vaccinul impotriva COVID-19 nu ar trebui administrat persoanelor cu un istoric de:

• Reactie alergica severa (de exemplu, anafilaxie) dupa o doza anterioara de vaccin ARNm COVID-19 sau oricare dintre componentele sale
• Reactie alergica imediata de orice severitate la o doza anterioara a unui vaccin ARNm COVID-19 sau a oricaruia dintre componentele sale (inclusiv polietilen glycol si/sau polisorbat) 
• Reactie alergica imediata de orice severitate la polisorbat

In functie de reactiile observate la administrarea primei doze, recomandarile Public Health England pentru RAPEL sunt urmatoarele:

• Persoanele cu reactie cutanata urticariana (prurit) localizata (fara simptome sistemice) la prima doza de vaccin impotriva COVID-19 trebuie sa primeasca a doua doza de vaccin intr-un cadru cu facilitati complete de resuscitare (ex, un spital) si trebuie tinute sub observatie timp de 30 de minute
• Persoanele cu reactii non-alergice (episoade vasovagale, reactii cutanate non-urticariane sau simptome nespecifice) la prima doza a unui vaccin COVID-19 pot primi a doua doza de vaccin in orice unitate de vaccinare

29.    Se pot vaccina persoanele cu boli autoimune?

Persoanele cu afectiuni autoimune care nu au contraindicatii la vaccinare pot primi un vaccin ARNm COVID-19. Conform CDC, in prezent, nu sunt disponibile date privind siguranta si eficacitatea vaccinurilor ARN mesager anti COVID-19 la persoanele cu afectiuni autoimune, desi aceste persoane au fost eligibile pentru inscrierea in studiile clinice. Nu s-au observat diferente semnificative in aparitia simptomelor compatibile cu afectiuni autoimune sau tulburari inflamatorii la participantii la studiile clinice care au primit un vaccin ARN mesager anti COVID-19 comparativ cu placebo. 

30.    Se pot vaccina persoanele cu imunitate scazuta?

Eficacitatea, siguranta si imunogenitatea vaccinului nu au fost evaluate la persoane imunocompromise, inclusiv cele carora li se administreaza tratament imunosupresor. Conform CDC, persoanele cu o imunitate scazuta din varii motive pot fi vaccinate daca nu prezinta contraindicatii pentru vaccinare. Aceste persoane, trebuie insa informate cu privire la faptul ca profilul de siguranta si eficacitatea sunt inca necunoscute la populatiile imunodeprimate, ca exista riscul unui raspuns imun redus si ca trebuie sa continue sa urmeze in continuare toate masurile de preventie.

31.    Se pot vaccina persoanele cu boli de sange, cardiace sau cu boli oncologice?

In mod similar altor injectii intramusculare, vaccinul anti COVID-19 trebuie administrat cu prudenta persoanelor cu diferite boli de sange care urmeaza un tratament anticoagulant sau persoanelor cu trombocitopenie sau orice tulburare de coagulare (ex. hemofilie), intrucat aceste persoane au un risc mai mare de hemoragii sau echimoze in urma administrarii intramusculare.

In cazul persoanelor cu diferite boli oncologice sau supravietuitorilor de cancer administrarea oricarui tip de vaccin depinde de mai multi factori, cum ar fi tipul de vaccin, tipul de cancer, tratamentul oncologic administrat si daca sistemul lor imunitar functioneaza corect. Prin urmare, recomandarea expertilor este ca acesti pacienti sa discute cu medicul oncolog inainte de a primi orice tip de vaccin, inclusiv vaccinul impotriva COVID-19.

Referitor la persoanele cu afectiuni cardiace, nu exista o contraindicatie in administrarea vaccinului, mai ales ca aceste persoane fac parte din categoriile de persoane cu risc mare de dezvoltare a unei infectii severe cu SARS-CoV-2. 

32.    E nevoie sa mai respect cele 3 reguli de aur (masca, distantare sociala, igiena mainilor) dupa vaccinare?

Da. Poate dura ceva timp pana cand toti cei care doresc vor reusi sa se vaccineze impotriva COVID-19. Un vaccin eficient in proportie de 95%, cum sunt vaccinurile ARN mesager, inseamna ca aproximativ 1 din 20 de persoane vaccinate poate sa nu fie protejata impotriva bolii. De asemenea, desi vaccinul poate impiedica imbolnavirea, deocamdata nu se stie daca persoana vaccinata poate transporta si transmite virusul altor persoane. De aceea, pana cand vor exista mai multe dovezi cu privire la cat de bine functioneaza vaccinul, masurile de precautie precum purtarea mastii si distantarea fizica vor trebuie mentinute.